vineri, 8 mai 2009

Postari de prin caiet / '' Cu ochii sparti de soare ''

O revedea din intamplare asa cum nu si-ar fi dorit.
Ii amintea din priviri de fericirea pe care si-au provocat-o intr-un sfarsit de frig si vant.
A fost o iarna de indragosteala bolnava, fericita, obsesiva si tandra din cauza lor; ei o provocasera, ei au incercat apoi sa o sufoce ca pe-o tigara pe care ti-o bagi inapoi in pachet si se stinge intr-un final.
Trenul de-ntors rascoli saruturile sedimentate pe fundul sufletului lui. Se pacalea ca un mic naiv ca : ''gata, s-a dus''.
Nu, nu inceta sa-i mai priveasca pletele negre si ochii parca uimiti de-ntalnirea ce se desfasura sub semnul nostalgiei.
Phoenix-ul le-a gazduit saruturile pofticioase si cautarea sanului drept invelit bine in bluza.
Pentru el era magic ca visele si suspinele pe care sufletului le murmura in fiece zi sa apara langa el pe o canapea de piele soptind-ui sincer ca ii e bine cu el.. tocmai cu el !
Totul a fost asa bolnav si telepatic, incat orice ar fi facut, tot de el dadea. Il regasea in foitsele primite, in desfundatorul de nas mentolat, in jumatatea de marfa ramasa.
Ce ciudat trebuie sa fie sa tot dai de-acel ''cineva'' cu care ai incetat, mai ales intr-un moment ca asta in care te simti fericita cu cel de-alaturi, cu care esti intr-adevar.
El a devenit contrariat si rascolit, iar ea, l-ar putea gasi oricand intr-o foitsa. I e mai usor, mult mai usor.
Parca ar fi fost mai simplu sa fie peronul gol, iar pletele ei in lipsa. Sa nu fi fost pur si simplu, insa s-a intamplat si linistea lui disparuse.
Statea pe bacheta din compartiment iar nostalgia legata de fiinta de pe partea celalalta a geamului parca se mutase langa el, si-i umplea porii sufletului cu ganduri contradictorii in stil de avalansa sentimentala.
Tristetea lui nu era deloc provocata de Ea, la propriu, ci de frustrarea ca desi se simtea in stare pe deplin sa o faca fericita, nimic nu-l oprea.

-- Doar distanta stupida si totusi, realist vorbind.. reala, materiala --
Asta a fost un moment de indragosteala incapatanata in care nimeni nu ar vrea sa piarda pe nimeni, dar in final, timpul si distanta ii obliga pe-amandoi sa se piarda.
Nu doar timpul nu iarta pe nimeni, ci si distanta, iar ei nu au vrut sa-nteleaga si...

Niciun comentariu: