marți, 31 martie 2009

Nimic

A venit si-nceputul de primavara, adica au inmugurit pomisorii, a iesit soarele, iar iata, azi a venit si ploaia impreuna cu racoarea.
Ieri observam cum imi tremura mainile in bataia soarelui si m-am cam ingrijorat un pic. Dar pana la urma e ok si e normal in conditiile in care in ultima vreme am tot exagerat cu treburile.
In ultimele dati cand am facut-o am vomitat, semn ca si stomacelul e cam satul.
De cateva zile dimineata nu am cafea in casa, si e cam nasol, e aliment de baza.
Inca o zi de mers la scoala si de injurat sistemul, si inca vreo 60 de de asteptare pana la incheiere.
Astept, astept, nu e chiar asa de mult, vor trece repede lunile, iar apoi voi fi ''eu''..

miercuri, 25 martie 2009

Incercari/ Incarcare cu-energie pozitiva la 7 dimineata.

Imi place sa ma trezesc dimineata si sa-mi gasesc soarele pe cer.. Defapt, chiar iubesc sa ma scol din pat si sa ma-ndrept spre balcon pe jumate mort de somn, dar optimist pentru ca e soare-afara.
Sunt obosit sa ma vad dimineata privind de pe balconul meu mizer cum ploua afara; vreau sa vad soare si voiosie in vreme.
Are dreptate Andreea, ar fi mai bine sa fiu mai optimist, sa privesc ce am cu mai multa bucurie.
Momentan sunt inchis in universul meu unde nu au loc decat cativa oameni, pastilele si chestiile de fumat, altceva nu mai vad. Partea buna este ca iubesc sa scriu, ca nu mi-a disparut placerea de a scrie, de a ma exprima, chiar si asa, in conditiile astea, in care ma simt oarecum blocat intre viciile mele care ma atrag mai mult decat ma atrage optimismul unei zile in care sa fiu treaz..
E adevarat, poate e mai dulce bucuria pe care o am cand iau ceva, decat cea in stare pura, fara sa ''am ceva la bord'', dar trebuie sa ma preocup de bacalaureat, caci nu merge asa, trebuie sa-mi revin, si sa acumulez un minim de cunostinte, cat sa ma descurc, sa am o baza pe care sa pot improviza la examene.
E a doua dimineata la rand cand ma trezesc si scriu, mi se pare ciudat ca scriu asa de des, desi, oricat de pasionat sunt de asta, nu prea am obiceiul sa scriu dimineata, mai ales treaz, fara nimic ''in spate''.
TREBUIE sa fac un efort care sa ma indeparteze un pic de pastile si de alte chestii, am nevoie de putina concentrare, si motivatie, apoi va fi ok, dar primul pas e mai greu.
Sunt sigur ca ma voi scoate cu bine din tot cercul asta, din toata atmosfera care s-a creeat in jurul meu, din cauza mea ce-i drept, dar trebuie sa ies, sa fiu clean, sa fiu atent.
Apoi, vine vara, draga mea vara, anotimpul anarhiei.
Vara asta va reprezenta pentru mine descatusarea necesara, va fi iertarea pacatelor pentru mine, un fel de spovedanie cu alcool si altele. Parca ma si vad la al 5-lea pahar de wiskey cum abia ma tin, si incep sa plang povestind cate-am indurat in anii trecuti. Stiu ca voi rade, si va fi amuzant sa-mi reamintesc cum am ars-o 4 ani de liceu, cate am patit, si cate-au patit altii din cauza mea, dar va fi bine..
Tot mereu e bine sa-ti amintesti razand de lucruri, si sa ai motive sa zambesti in continuare, nu sa ramai cu regrete.
Imi PROMIT, nu va promit, nu-i promit, nu, dar mie imi PROMIT ca voi avea grija sa am o vara cum nu am avut niciodata.

marți, 24 martie 2009

Analiza vietii mele din punct de vedere Fumat. [part 1]

De ceva timp, "ceva" chiar nu merge bine in casa asta.
Am inceput s-aud aceleasi refrenuri in fiece zi si devin satul pana peste cap de cliseele astea indobitocitoare care au reusit in proportie mare sa ma faca sa ma simt vinovat de ceva care nu-mi apartine, sau poate ca nu vreau eu sa cred ca-mi apartine. Sunt orgolios si probabil de-asta nu reusesc sa-mi recunosc partile de vina.
Pana la urma cred c-ar fi bine sa analizeze altii ceea ce se intampla, si le-as permite chiar sa judece situatia asta de care am inceput sa ma cam satur.
Treaba nu e deloc simpla, si sta cam asa :
  • A murit bunicu' si iata-ma ramas singur in casa cu bunica. Masina e pe numele ei trecuta acum, desi nu are permis si o sa ma folosesc eu de ea dupa ce o sa am licenta auto. Apartamentul in care stam e si el trecut pe numele ei desi, daca ar sta sa se gandeasca mai bine, oare ea cat mai are de trait ?? - Nu stiu exact, dar cel mai normal ar fi fost sa-l treaca pe numele meu de pe acum, pentru ca atunci cand moare, sa nu mai trebuiasca sa cheltui bani si pe notar, ci sa-mi controlez cheltuielile cu-atentie si sa le indrept ptr inmormantare, pomeni, etc.
  • Apartamentul in care a stat tata a ramas pe numele meu. In ultima vreme am parte de certuri tot mai dese, certuri care nu sunt unele de natura familiala, ci mai degraba de factura maidanezo-ferentarista. De cateva ori i-am explicat bunicii ca daca va continua asa relatia dintre noi doi ma voi muta singur in apartamentul in care am chiriasi. Ea nu a reactionat deloc negativ, si a fost chiar entuziasmata, aruncand un : "Da' du-te dracului unde-oi sti, numai sa ma lasi sa traiesc in liniste!! ".
  • Ca sa nu o mai tot lungesc atata : vreau liniste si eu, vreau doar reguli de bun simt, nu exagerari dobitoace gen : " La 7 daca nu esti in casa nu-ti mai dau drumu' ".
Nu stiu cat de sigur pot sa fiu ca daca ea ar citii asta ar intelege si-ar fi de acord sa schimbe ceva.
Am dreptate sa nu am incredere in perspectiva asta, m-am maturizat si incet incet incep sa devin mai practic, mai pragmatic in unele privinte.Ea nu stie asta, dar continua sa ma judece si sa incerce sa ma faca sa ma simt inutil in casa asta, dar nu realizeaza ca ma calca asa de tare pe coada cu faza asta, incat s-ar putea sa-mi iau eu insusi titlul de : "Marele Nimic", sau de " Dl Chiarias care nu vrea decat sa stea si sa plateasca doar sederea, nu sa si contribuie la intretinerea practica a proprietatii" . :)) asta stiu ca suna amuzant, dar.. totusi, chiar nu merge asa.
Bunicu' s-a dus, si odata cu el a luat acolo si echilibru' care era reprezentat chiar de el. Astfel ca in casa cand izbucnea o cearta mai aprinsa intre mine si ea, el judeca situatia si intervenea, certand pe cel vinovat. Era un fin observator al detaliilor atunci cand voia sa fie corect.
Acum situatia degenereaza in jigniri si amenintari din partea ei catre mine, iar din partea mea catre ea, "jos palaria da' ma car''. Cam asa vad situatia.
Eu am devenit paranoic, fumez cam mult, dar ea a imbatranit si e paranoia. Oare eu cum voi fi cand voi avea anii ei ?
Pfffm, nasol tare cred, voi fi un bunic senil care va fuma.. :)

End of Part 1.

vineri, 20 martie 2009

Vorbele unui mut din 2008 / nu as mai da citate din mine acum, in 2009

11 aprilie 2008

Vorbele unui mut..

1.” Sunt tanar, ma simt artist dar nu-mi depasesc conditia potrivit careia sunt doar un tip de pluton, care se remarca doar prin zambetul tamp si prin gesturi tampite de-a dreptul..”

2.”Is cam vai de mine, vreau sa treaca timpul cat mai repede, sa pot fi la mine acasa, sa-mi sorb laptele la caldura..”

3.”Is doar un pusti interesat de a-mi descoperii adevaratul fel de-a fi..”

4.”Am un fular, o sapca rosie si imperfectiuni fizice !”

5.” Sunt “artist”, si de data asta e intre ghilimele pentru ca mai am mult pana acolo sus”

6.” Trebuie sa ma cultiv usor-usor. Artist, artist, dar fara cultura raman un zero barat care vorbeste despre visele lui.”

7. “Unii cad, altii se ridica, dar toti is fericiti!”.

8. “Si eu is fericit, dar nu am cui sa i-o arat..is un tanar colindand strazile si contempland”

9. “Sunt acceptabil, nu-s frumos, nici urat, am cosuri, dar nu-mi pasa, sufletul si gandirea mea nu “locuiesc” in cosuri..”

10. “Imi traiesc adolescenta zbuciumat, luptandu-ma sa ma gasesc.”

11. “Cei din jur isi traiesc viata dupa o reteta, sunt “cameleoni” se schimba dupa mediul ce-i inconjoara.”

12. “Adevarul doare, dar trebuie acceptat atunci cand e pur..”

13.”Vreau sa-mi dezvolt latura asta sensibilia, caci sunt un sensibil! “

14.”Un tip care recunoaste ca plange, care are trairi emotionale intense este ceva rarisim”

15.”In liceu observ fundulete bine aranjate si pudrate, freze la moda, toate realizate cu scopul de a face din ei “tzinte” trendy ale altor elevi”

16.” E vorba doar de o frumusete exterioara, pentru ca sufletul e inauntrul omului nu in freza gelata sau in sutienul push-up.”

17. “Eu cu ea pe nisip-putin vin, un drum groaznic cu trenul”

18.”Am savurat jocuri, sarutari, mangaieri si am plecat cu lacrimi in ochi!”

Pana acuma am reusit sa scot vreo 18 “vorbe de duh” *(pe naiba, fac si eu pe grozavul :)) ), asta pentru ca.. uneori imi place sa ma ascult, sa-mi citesc gandurile de odinioara, si cateodata ma apuca uimirea cand vad ca n-am creierul degeaba, sau in fine, * nu chiar degeaba* .. am sclipiri, rare.. deocamdata cam atat..|- Va urma -|

Ganduri din 11 aprilie 2008, un vechi inceput.

11 aprilie 2008

Este al 70-lea blog inceput de mine, sper sa fie ultimul, sau ma rog, sa fiu atat de organizat incat sa reusesc sa fiu constant si sa scriu numai in asta, is satul de atatea schimbari, am nevoie de statornicie !
Personal, trec printr-o perioada dificila, perioada de apatie totala, ura fata de proprii semeni, scarba si multe alte sentimente care ma fac sa par un anti-social veritabil ..
Unui foarte drag prieten, aflat insa la departare de mine, i-am povestit tot, defapt, i-am povestit despre starea mea de spirit care e una deplorabila, si mi-a spus : " tampitule, scrie, e cel mai bine asa!! ". Si iete, tampitul s-a apucat sa scrie, culmea : de tampit probabil !
Din fericire, in momentul de fata, pentru a-mi exprima starea de plictiseala acuta, pentru a sublinia acest moment nefericit, am bagat iarasi 20 de Tussine si iarasi scriu, si scriu, acum, Dumnezeu cu mila ce-o iesi..
In seara asta m-am pastilat de prost, din plictiseala, probabil nu am rabdare sa rasara iarasi soarele.. Momentan efectul se lasa asteptat, si-s trist caci azi nu prea am atins chitara, dar astept sa se culce asta batran ca sa incep sa cant in balcon sub efectul rahaturilor alea facute din extract de opium.
Asta e doar inceputul, mi-as dori sa nu mi se i-a in considerare stilul de scris imprastiat, greselile gramaticale, pentru ca intr-adevar is un agramat si jumatate, inca nu stiu ce-i ala un infinitiv, si vorbesc serios, stiu doar cum e treaba cu imperativul, ca e ala cand ordoni, dar atat, supin, d-astea..oh, e ca si cum i-as explica profei mele de latina cum sta treaba cu acordul Cadd9 la chitara, si cum ar putea sa simplifice solo-ul de la Come as you are ( Nirvana ). Si vorbesc serios, nu stiu gramatica, nu stiu mai mult decat unde se pune cratima, liniutele, punctul, virgula, semnele de punctuatie in general. Ciudat este ca si atunci cand sunt beat sau drogat respect semnele de punctuatie.
Is curios daca as conduce beat sau drogat, daca as respecta semnele de circulatie, dar nu cred ca as mai avea ocazia, si nu ar fi tocmai ceva vesel pentru familia mea, implicit pentru mine !
Efectul incepe sa prinda stapanire, si simt cum ma uit fix, robotizat la ce scriu, ceva greu parca se asterne in mine, in stomac exista o anumita framantare, iar mintea totusi este lucida..
Mancarimile de cap is semnele clare ca efectul incepe sa-si croiasca drum prin capul meu..
Cine stie ce o sa mai compun asta noapte, cine stie daca pupilele o sa fie iarasi uriase si o sa port ochelari de soare, nu stie nimeni..
Da, mi-e clar.. simt o apasare in pomete, privirea fixa, ceva nu e in regula cu mine, e clar..clar, clark kent, si-au facut efectul, pff.. distrus sunt !
Uneori ma intreb ce viitor am, daca am.. sau daca nu !
Mama ma incurajeaza : " Esti analfabet, cum o sa iei Bac-ul ?" , eu raspund : " Prin forte proprii si personale, o sa vezi, o sa fiu mare om pentru 1.65 !" ea zice : " Da da Mihaie, prost esti, ca ma-ta, franceza, meditatii, ceva ? pula, nu faci nimic, o sa iei tu Bac-ul cand o sa ma apuc eu de a 2-a facultate!" Eu : " Ete desteapta de unde a rasarit, dinspre Apus, o sa iau Bac-ul, acum ai rabdare, is abia a 11-a, ce doresti ? daca ma pun de-acum pe invatat intr-a12-a nu o sa mai fiu bun de nimic, ce naiba ? stii ca seman cu mama, ma descurc eu, iete, un 6 la oral-franceza, un 6 scris-engleza, si restul is floare la ureche, ce dracu' ma mami ? ;;) ? "
Asta e increderea mamei mele in mine, desigur, e o incredere bazata pe incredere reciproca, pentru ca ea are incredere ca nu-s alcoolic si ca nu ma droghez, eu am incredere in ea ca atunci cand ia tips-urile de la restaurant ma "sponsorizeaza", e fain !
Taica-miu, cand a aflat ca fumez, defapt, cand am fumat prima tigara cu el a zis : " Lasa ba, fumatul ca fumatul, da' sa nu te puna dracu' sa bei sau sa te droghezi, cu tigarile mai e cum mai e, dar sa te apuci de pastile, prostii .. uhm, e de rau ".. in the meantime baiatul fumeaza, tatal e mort, baiatul bea uneori, mama bea vinerea, mama nu ia droguri, baiatul baga Tussin, ok asa, raporturile is facute, zarurile au fost aruncate.
Pfoai de capul meu ce efect de cacat, super tare, nici nu mai nimeresc tastele, ma chinui 10 minute sa scriu un mic-cuvant. Cineva-mi povesteste despre o inmormantare, iar eu is vai de mine..
Tata e un om mort, ma vede din Iad ca sunt praf si se supara dar.. pauza, nu ma mai simt in stare sa scriu, is wasted !!!!

''Cucartile'' pe fata/ Refulari din masina de spalat cu jet de jigniri multe pe metru' patrat.

De ceva timp tot felul de vorbe deranjante-mi zboara pe la urechi. Mi se da de inteles ca lumea are chef de glume pe seama mea.
Cred c-am fost inteles gresit doar pentru ca sunt un tip cu umor care gusta glumele in general, chiar si pe cele care apar pe seama mea; nu ma deranjeaza atata timp cat sunt facute cu bun simt si-s chiar amuzante. De data asta insa s-a cam intrecut masura si chiar nu-mi arde sa mai scriu metaforic, voi fi direct, voi fi eu.
Ma deranjeaza cand despre mine vorbesc niste nimicuri, niste oameni care in general nu ar avea mare lucru de spus. Pentru mine ei sunt niste vietasi de liceu, la fel ca toti ceilalti, oameni lipsiti de spontaneitate si de bun simt.
Vad asa ceva in fiecare zi, si abia astept sa inceteze totul, deja devine un film pe care nu-l mai suport, dar distanta pana la ziua cand voi fi eliberat din cercul asta vicios pentru sanatatea mea psihica nu mai e mare, raman cateva luni in care cred c-ar fi mai bine sa ma desprind, sa-mi vad de mine si de cei care sunt alaturi de mine neconditionat, oameni care prefera sa ma jigneasca constructiv atunci cand sunt in fata mea.
Asta nu ma deranjeaza, imi face bine, in schimb ma deranjeaza mitomanii si oamenii care nu au absolut nicio idee despre mine, dar in schimb nu le lipseste nesimtirea de a creea altora imagini negative despre mine.
Unul dintre ei este Marius, un tip de 1.90 care habar nu are de nimic pe lumea asta in afara de jocuri, filme porno, si datul din umeri.
El e genul care ma calca pe coada ori de cate ori il vad cat de lipsit de imaginatie poate fi, si chiar de creier.
Joaca basket, dar degeaba joaca, are o inaltime care i-ar permite sa stea sub cosh si sa marcheze cu mare usurinta dat fiind faptul ca are o detenta buna. Lucrurile insa nu stau asa, e un pampalau si la basket asa cum e si in celelalte momente in care-si traieste viata fara nicio urma de speranta catre ceva cu adevarat inteligent.
Imi permit sa discut despre el pentru ca si el si-a permis de-atatea ori sa o faca, luandu-l gura pe dinainte si povestind cat de prost mi-am condus masina prima data, etc.
Cand vorbeste nu are niciun pic de masura, nu prea le gandeste, si arunca cu vorbele vrand sa para amuzant in fata altora cand defapt nu amuza pe nimeni.
In 18 ani de viata a ramas la stadiul de labagiu, dat fiind faptul ca nicio fata, oricat de urata, de proasta, de ... nu stiu cum sa ma exprim, nu l-ar alege.
Pana si manelistii penibili cu 3 clase reusesc sa atraga in 18 ani o fata, fie ea la fel de terminata ca ei, dar el nu.. el e exceptia care confirma regula.
E genul de om care inainte sa plece cu un grup undeva e plin de exclamatii de genu' : '' Mama coaie, ne facem praf, bem, etc '', iar cand ajunge acolo prefera sa bea o bere si sa rada ca un talamb de ceilalti care s-au imbatat.
Petcu-mi povestea ca au fost trimisi la un concurs de info, sau asa ceva, in Sinaia.
In timp ce Petcu se distra si bea, Marius prefera sa stea inchis in camera cu sobolanii internauti.
Pentru mine el reprezinta genul de ''nimic'' josnic, demn de o moarte cel putin la fel de dureroasa precum un bolnav de cancer.
Mi-as dori sa regrete fiece cuvant rostit la adresa mea, sau despre mine in toti anii astia in care am stiut unul de existenta celuilalt.
Urmatorul pe lista este Mihai ( rockeru' ).
El e genul de fatalau care nu stie decat 2-3 lucruri pe lumea asta : basketul ( pe care-l joaca lipsit de talent si de succes ), chitara pe care a abandonat-o dat fiind ca a descoperit basketul in timpul orelor, si cheltuitul banilor cu prietena lui.
Una din chestiile care m-a scarbit a fost sa aud ca a primit parca de Craciun 3 milioane, iar cand a fost intrebat ce va face cu ei a spus : '' Merg in Mall cu gagica-mea la cumparaturi . ''
Nu am nicio problema, dar imi demonstreaza cat de terminat poate fi daca e rocker si merge in mall cu pizda la cumparaturi. E fatalau, habar nu are de capul lui.
Am terminat si cu el.
Adi e deocamdata ultimul pe lista pana acum.
El pentru mine e o scarba cu ochi deschisi la culoare, un tip plin de el cand defapt nu e cine stie ce.
E genul de ''baietas de cartier'' parca nascut din versurile ratatilor de la B.U.G Mafia, care compune versuri despre scandaluri si smecherie, bani si pizde.
Numai gura este de el. Cred ca este destul sa stii ca e genul care o arde cu o ratata precum Bubbles, o figuranta, si o copilita aparent inocenta - in viata reala fiind pentru mine doar o tarfa falsa.
El saracul, cand l-am cunoscut mintea ca are nu stiu ce pula mea de diploma castigata de pe urma chitarii. Zicea ca face chitara de 4 ani, dar nu l-am vazut facand altceva decat sa bata un ritm de folk si sa arpegieze niste acorduri. Cred totusi ca dupa 4 ani de studiat canti cu totul altceva, la un alt nivel. Deci, ii doresc sa-mi suga pula cu tot cu muzica de cacat pe care ''o face'', cu tot cu chitara lui, si cu toata smecheria, nu in ultimul rand, impreuna cu ratata de Bubbles care ar merita o flegma direct in gura.
------------------------------------------------------------------------------------------------

Imi pare rau pentru exprimarea mea de mai sus, nu e genul meu, eu sunt altfel, dar unii oameni nu merita mai mult decat sa le vorbesti la modul asta.
As jigni campul semantic al limbii romane daca m-as exprima metaforic cand vine vorba de astfel de persoane, ar fi pacat.
In concluzie, astept sfarsitul liceului cu nerabdare, astept sa se termine totul cu bine pentru mine, iar de ei sa aud ca nu au mai cracnit nimic despre mine.

miercuri, 18 martie 2009

Cand ma gandesc la liceu, ma gandesc la sculatul ala din somn, care are un anume parfum, exista aici imboldul ala pe care ti-l dai singur, de a te culca la loc, dar intotdeauna se va gasi cineva sa te scoale din somn, fie cu vorbe frumoase, fasaieturi de hartie.
''Scoala-te Mihai, e tarziu, hai, e 7 si 10, sus puiu' mamii '' .. e momentul meu cliseistic pe care-l traiesc zi de zic, de cateva luni.
Acum bunicu' nu mai e, si mi-e dor de el, de cafeaua lui comoda, adusa dimineata la pat impreuna cu sandwich-urile pe care obisnuiam sa le arunc pe geam din cauza ca preferam sa mananc toate cacaturile de la liceu.. din butic.
De cand s-a dus, totul se aranjeaza un pic cam prea pe dos.. E greu cand barbatul familiei nu mai e, femeia nu stie sa fixeze o garnitura la chiuveta, iar eu nu vreau..
Era asa frumos cand dimineata imi fumam tigara dupa tigara cu cafeaua in mana, facuta chiar de el, ''bunicul nostru''.. apoi bunica ma injura din cauza fumului de tigara care se raspandea prin casa.
M-au acceptat cu viciile mele ambii, iar acum, doar ea imi mai e ''datoare'' sa ma suporte.
Simt ca ziua asta prevesteste ceva rau parca.. totul e asa, ''glumitor'', parca totul rade ironic cand defapt afara-s nori si ploua, e o vreme de te-ndeamna la optimism, la iesit afara, in soare dar..
parca simt ca ceva nu e bine, ceva nu e in regula pe cerul asta, ma simt pregatit sa plang, si sa indur, dar nu azi.. ci mai tarziu.